Blogul lui Agamita


Sampoane dermo-cosmetice

Dupa ce am incercat o groaza de marci de sampoane, mult promovate la TV,si vazand ca nu au efectul dorit am luat decizia sa incerc si alte marci mai putin mediatizate.

Tot cautand samponul potrivit pentru parul cu matreata am descoperit cateve sampoane dermocosmetice care isi fac treaba de minune si iti lasa parul mai curat , mai stralucitor, mai ceva decat in reclamele de la TV.

Am folosit Kertyol de la Ducray si am fost foarte multumita. Tot in aceasi gama de produse este si Vichy Dercos , ambele sunt foarte bune pentru persoane cu probleme ale scalpului.

Pentru caderea parului am dat peste ceva interesant primul sampon cu cafeina  Alpecin C1 si un sampon energizant de la Vichy , gama Dercos.

Voua ce produse va plac?

Later edit: Vichy Dercos rulez !


A recunoaste evidentul sau a da vina pe altii

Circula pe net o poveste/ filmulet despre o tipa care a cumparat o Kia Rio si a avut probleme cu masina. Problemele fiind legate de faptul ca masina tot vira stanga. Ah, un detaliu ‘nesemnificativ’ e ca femeia are 150 kg. S-a dus de vreo 3 ori si i-au refacut directia. In final, un nene mai dezghetat i-a zis ca e de la greutatea ei, ca e normal sa vireze stanga pt ca masina e mai aplecata pe partea aia. Asta zice ca s-a simtit umilita cand a auzit asa ceva. Si mai umilita s-a simtit cand mecanicii au vrut sa-i echilibreze directia cu ea stand in masina. Adica aia au avut toata rabdarea din lume si asta tot nu vrea sa recunoasca evidentul: esti o balena esuata tanti ! Nu mai chinui oamenii aia degeaba. Sunt legi ale fizicii care fac masina aia sa se comporte asa si cauza principala esti chiar tu. Mai bine ai pune mana sa slabesti. Jeeez….

Toata povestea o puteti urmari aici. Enjoy !


Ejobs.ro spart

Yep, pt. cei care nu au aflat inca, situl Ejobs.ro a fost spart. Se pare ca aprox. 1.300.000 de conturi cu date personale au fost expuse. Ce mi se pare mie socant e modul in care au reusit sa-l sparga, si anume SqlInjection. Adica treaba asta e clasica deja. Un site de calibrul asta nu ar trebui sa aiba vreodata probleme cu asa ceva. Si alta chestie la fel de tampita este faptul ca au lasat parolele in clar. Bai frate, asa ceva nu se face ever !

Ce inseamna sa iti iei programatori ieftini si fara experienta…

Ieftin, bun, sigur – alege oricare doua, niciodata nu poti sa le ai pe toate.

Aveti aici mai multe detalii.

Daca aveati aceeasi parola acolo si in alte locuri, v-as sugera sa va grabiti sa le schimbati.


Cartuse imprimanta Canon

Detin o imprimanta Canon PIXMA iP1500 de ceva timp. Este un model entry-level dar isi face bine treaba. Are marele avantaj ca printeaza bine si se gasesc cartuse ieftine pt. ea. Daca alea originale costa aprox. 30 lei ( BCI 24 BK ) si 50-70 lei ( BCI 24 Color ), gasesti peste tot cartuse compatibile pe la 4-8 lei negru si 12-17 lei color. Pretul bun te face sa nu mai ai stresul cu incarcatul care te poate duce la infundarea capului de scriere si la alta bataie de cap.

In general imi iau cartusele din Cora sau Carrefour. Asta in general, pt. ca ieri aveam nevoie sa printez ceva si tocmai mi se terminase negrul. Bun, zic dau o fuga pana in Cora si rezolv. Mai fac si o plimbare la aer. Plec eu plin de optimism. Ajung in Cora, stupoare ! Aveau toate modelele de cartuse mai putin ce imi trebuia mie. Intreb un baiat de ala ‘La dispozitia dvs.’ si imi spune ca sunt foarte cautate astea si ca nu mai au. Damn, nu stiam ca eu si toata Romania folosim modelul asta. Zic hai sa fug la Carrefour ca astia sigur au. Acolo, tzeapa. Nu aveau nici macar originale, ce sa mai zic de compatibile ! Incep sa intru in panica…sesiune…eu n-am cartus…nu suna bine. Mai dau o tura prin diverse magazine gen Depozitul de Calculatoare si altele…la fel: nu aveau. Bai nene asa ceva nu e adevarat. In final capitulez si ma intorc dezamagit acasa dupa vreo ora de cautat intens. Cand sa intru in bloc imi amintesc ca e un magazin de calculatoare in zona. De ala ‘de cartier’, stiti genul: spatiu mic, multe componente ingramadite in rafturi, marci mai mult sau mai putin cunoscute. Hai sa incerc si la asta, poate nu l-au aflat rechinii. :) Intru, intreb cu juma’ de gura…baiatu’ imi zice ca are si imi si scoate unul din vitrina. Mai sa fie, pare ok, pretul bun, sa nu-mi vina sa cred. Mai cer unu’, platesc si plec fericit. Hm…cum scuteam eu o ora de agitatie daca mergeam din prima aici.

Sfatul meu: dati o sansa si micilor magazine, spuneti NU marilor lanturi de magazine.

Ah, bafta in sesiune daca mai e cineva in situatia mea. ;)


Sesiune

Azi a plouat. Am stat in casa, am rontait, am invatat (sau cel putin am incercat…) si mi-am incarcat bateriile. E misto sa stai o zi acasa cand toti sunt la munca. Dar e naspa sa ai mult de invatat si sa nu stii ce sa citesti mai repede.
Eh, trecem noi si peste asta !


Aventuri cu Distrigaz

In urma cu cateva zile am avut de rezolvat niste probleme legate de Distrigaz Sud. Nu, nu ei mi-au facut probleme, ci eu aveam nevoie de ei pt. ceva. Cum nu stiam exact care e procedura si ce acte imi trebuie, zic hai sa caut pe net. Google is your friend after all ! :)

Bun, gasesc rapid situl www.distrigazsud.ro . Din cateva clicuri ajung la pagina cu niste numere de telefon si date de contact. Stiind cum e cu mersul la ghiseu in Romania, ca te duci de 2-3 ori sa rezolvi ceva, am zis sa sun inainte. Sun, raspunde o doamna amabila, imi explica frumos cum sta treaba si ce am de facut. Pana aici ok. Imi fac timp si fug pana acolo cu toate actele enumerate la telefon. Acolo (undeva pe langa parcul Carol) portarul ma saluta si imi indica un loc de parcare liber. Incep sa ma intreb daca mai sunt tot in Bucuresti. Toata lumea se purta cum trebuie. Intreb la un ghiseu daca acolo se poate rezolva situatia mea si mi se spune ca nu, dar mi se indica foarte clar unde sa merg. Nice. :) Ajung la ghiseul cu pricina, dau actele, mi se da o cerere pe care sa o completez si gata. Primesc numar de inregistrare si promite ca in maxim 30 de zile o sa fie totul rezolvat. Well…ok. Ma gandesc ca poate sunt asa amabili ca se stiu cu musca pe caciula in privinta rezolvarii efective. Iti indulcesc asteptarea. Dupa vreo 5-6 zile primesc un telefon. Domnu’ Xulescu ? Da. De la Distrigaz…bla bla… daca puteti sa fiti maine acasa sa rezolvam problema. Totul pe un ton amabil presarat cu zambete. Wow ! Deci se poate…stiam eu ca nu-s nebun sa-mi doresc asa ceva ! :P

Ce sa zic…jos palaria! Sper sa aveti si voi parte de acelasi tratament daca ajungeti sa apelati la ei.

PS: Stiu, am scris mult si cam haotic. Dar asa e cand scrii de la munca si te feresti de sef. Acum fug sa-mi fac o cafea. O zi buna va doresc ! ;)


Client torrent pt. Vista

De ceva vreme ma tot chinui pe Vista cu BitComet, care nu merge prea bine. De vina e obisnuinta ( il folosesc de vreo 2 ani) si lenea :P . Dar de la o vreme imi cam blocheaza tot traficul pe net cand ruleaza. Adica insemna sa pornesc downloadul la un torrent si sa ma duc la alta treaba ca de net nu mai beneficia vreun alt program. Enervanta treaba, mai ales ca nu excela la viteza de download. Asa ca i-am pus gand rau. Am cautat putin pe forumuri si se pare ca uTorrent e cel mai bun client pt. Vista. L-am instalat si merge de 2-3 ori mai bine decat BitComet, fara sa blocheze traficul.  Good boy !
Daca va intereseaza, il gasiti aici.

Enjoy!


Cum sa incepi Anul Nou cu dreptul

love-00


Luna cadourilor

Navigand pe net am dat de http://craciun2008.wordpress.com/. Template de sezon, vad o initiativa laudabila ceea ce imi aduce aminte de last Christmas.

Anul trecut impreuna cu mai multi prieteni am strans cativa saci de jucarii, pe care nu le mai foloseam, pentru o casa de copii. Ne gandeam ce surpriza o sa le facem:)

Surpriza cea mare a venit atunci cand ne-au spus ca nu pot primi jucarii sau orice lucru care nu e nou, regulile venind de undeva de sus (structurile lor de conducere).
So, in cazul asta ma intreb : oare noi ca tara avem atatea fonduri incat sa le oferim copiilor din astfel de institutii tot ce au nevoie, ma refer la lucrurile de baza din piramida lui Maslow?

Raspunsul cred ca il cunoastem cu totii. Si atunci, cand noi nu ne descurcam cu toata povara asta…de ce refuzam un ajutor al unor oameni bine intentionati?

Noi toti eram studenti, nu le puteam oferi lucruri noi in dar tuturor pentru ca nu ar fi ajuns banii si decat sa mergi cu o ciocolata pentru fiecare mai bine te lipsesti, pe termen lung nu ii ajuta. In plus nici nu ai certitudinea ca va ajunge in mainile lor micute, avide de afectiunea care le lipseste intr-un centru de plasament.

Cel mai bine e sa mergi chiar tu si sa le dai in mana cadoul, sa le explici ce este, cum il pot folosi, la ce ii ajuta cartea pe care tocmai au primit-o, sa le spui numele ursuletului de plus pe care il dai cadou, sa stai cu ei sa manance ceea ce le-ai adus, sa le bucuri viata macar pentru o clipa.

Ma intreb cu atatea reguli oare vor mai avea acces sa le aduca ceva in dar oamenii modesti dar cu suflet mare? De cele mai multe ori ei sunt cei care isi aduc aminte de cei nevoiasi, fara a vrea ceva in schimb cum ar fi aparitii la televizor pentru politicieni, firme care cauta promovare, oameni avizi de publicitate.

Intrebarea ramane : Studentii vor mai face acelasi gest anul acesta? Vor mai incerca sau vor abandona proiectul de la inceput?


Reminiscente

Tocmai mi-am dat seama ca nu pot sa scriu la comanda:) E ceva in mine care se opune si atunci tot ce scriu iese parca fortat, cuvintele nu-si gasesc locul, stau si schimb o fraza de trei ori ca sa sune acceptabil in limba romana.

De ce oare mi se intampla asta si acum, la varsta asta?

Sa fie oare reminiscentele copilariei cand eram obligata de invatatoare sa fac compuneri? Cred ca asta ar fi explicatia cea mai plauzibila. Cand faci ceva ce nu vrei ramai cu o impresie negativa despre lucrul/situatia respectiva si tinzi sa asociezi mai tarziu cu situatii similare.

For example, i was asked to write 2 articles last week. None of them was easy to write and not because I wasn’t glad that they picked me to write, it’s just that they also told me the theme and the perspective from which I should write. This seemed terrible, almost impossible to write because I didn’t feel free to chose my own words.

Ok, I have to admit that even the topic that they proposed wasn’t something inspiring for me at that time. Still, I managed to write them and pressed Send buton from my email.

Revenind, ma simt usurata sa pot sa ma exprim liber, sa spun ceea ce gandesc cu adevarat, cand vreau eu , cum vreau eu fara a ma teme ca trebuie sa nu ranesc pe nimeni. Aici sunt o anonima care posteaza pe unul din milioanele de bloguri.